Raceala de tip Vata (aer si eter) Caracteristica este senzatia de uscaciune, precum si alternanta simptomelor. Durerile (de cap, urechi, gat) sunt ascutite, nevralgice, iradiante, variabile ca localizare si durata, eratice, cu senzatie de junghi, sfredelire, strafulgerare, fulguratie etc. Durerile de la nivelul gatului iradiaza adesea spre urechi, unde se creeaza diverse zgomote. Astfel, bolnavul este ragusit, vocea este stridenta sau subtire, iar alteori stinsa, cu variatii bruste de tonalitate (uneori bitonala). Apare senzatia de uscaciune din cauza absentei secretiei. Limba este uscata, crapata, cu depozit cenusiu. Pacientul este agitat, nelinistit, anxios, manifestand o ingrijorare exagerata fata de starea sa de sanatate, disproportionata in raport cu gravitatea bolii, mergand pana la teama de moarte.
Manifestarile mentionate nu sunt propriu-zis expresia unei boli (raceala, viroza etc.), fiind mai degraba de natura functionala (fara o baza organica, fara sa existe leziuni de tip inflamator s.a.), precum si expresia starii de neincredere si sovaiala, legate de actul de a intelege rostul evenimentelor traite. Ezitarea de a trage anumite concluzii si de a le exprima determina la cel in cauza probleme legate de voce sau uneori doar senzatie de uscaciune, intepatura, nod la nivelul laringelui.
Tratamentul ayurvedic
Este bine sa alegem remediile care calmeaza agitatia, nelinistea, anxietatea si favorizeaza focalizarea mentala. Se recomanda plante incalzitoare care umezesc si hranesc, adesea avand si efect emolient.
Se pot alege plante din familia Lamiaceae, cu efect incalzitor: sovarf (pentru cei ezitanti, nesiguri, cu atitudine de nevertebrat; aduce solaritate, verticalitate, directionare constanta catre un scop), cimbru (pentru cei epuizati, ajunsi la capatul puterilor, pe punctul de a abandona orice lupta, orice impotrivire), salvie (pentru cei incapabili sa isi exprime emotiile, gandurile), busuioc (calmeaza si pacifica).
Starea de uscaciune reprezinta o caracteristica importanta a patologiei (de la orice nivel) aflate sub predominanta aerului. Psihologic, ea se reflecta in starea de nesiguranta, teama, anxietate, neincredere, ezitare. De aceea combaterea uscaciunii este un obiectiv terapeutic major, plantele utilizate inducand o stare de siguranta, sustinere, stabilitate, protectie.
Ele aduc umiditate, hranesc mucoasele si intreaga fiinta, sunt tonifiante si emoliente: nalba mare, tataneasa, lemn dulce, ciubotica cucului (radacini). Aceste plante sunt foarte utile si pentru tusea seaca, iritativa (caracteristica pentru tipul VATA). Tot pentru tuse, foarte utile sunt si florile de tei (recomandate mai ales pentru stari de insomnie, agitatie, neliniste; infuzeaza in fiinta o stare de liniste izvorata din sentimentul protectiei, al iubirii ocrotitoare).
Actiune predominant nervina au nucsoara (sedativ, usor picant, usor dulce, tonic nervos) si obligeana (tonic nervos, hranitor). Ele ajuta la indepartarea starii de agitatie, aducand focalizarea, stabilizarea si linistirea gandurilor. Gustul picant poate sa aiba un efect de uscare, nedorit la afectiunile cu predominanta a aerului. De aceea se recomanda asocierea cu un emolient (tei, tataneasa, nalba mare, lemn dulce).
Fructele de ienupar (mestecate si apoi inghitite) sunt utile pentru efectele lor sudorifice, expectorante, antitusive, dezinfectante si hranitoare, dar mai ales pentru actiunea de dinamizare a focului, care se reflecta in amplificarea vointei si curajului, atunci cand agitatia, neincrederea si nesiguranta ne impiedica sa pasim inainte.
Daca pacientul acuza dureri intense vom utiliza remediile cu efect antialgic deja amintite (prin continutul de salicilati): coaja de salcie, cretusca, muguri de plop. Acestea sunt utile si pentru combaterea inflamatiei, desi nu reprezinta o caracteristica a aerului (ci a focului). Pentru acelasi efect se poate folosi musetelul.
Propolisul poate fi folosit pentru actiunea lui antiinflamatorie, dezinfectanta, imunostimulatoare, reepitelizanta.
Este utila, de asemenea, aplicarea de uleiuri la nivelul mucoasei nazale, care au efect de umezire, hranire, tonifiere. Puteti folosi uleiuri de floarea-soarelui, porumb sau soia. Daca acestea nu isi dovedesc eficacitatea, vom prefera ulei de susan, de sofran sau sofranel.
Se vor evita alimentele amare deoarece au un efect nedorit de racire si uscare si totodata alimentele uscate sau care genereaza gaze (fasole, mazare, naut, soia, linte, varza, conopida etc.).
Ceapa si usturoiul sunt niste tonice regenerative, fiind foarte indicate in afectiunile de tip VATA, datorita actiunii lor de linistire si, in acelasi timp, de hranire. Se adauga actiunea antiseptica, imunostimulatoare. Se recomanda totodata lactatele sau mierea. O combinatie utila o constituie: lapte cald cu miere si cu scortisoara sau tei cu scortisoara si sovarf.
Se poate recurge uneori la clisma, care va elimina excesul de aer.
