„Corpul, impreuna cu organele sale, nu reprezinta altceva decat mintea.” (Swami Shivananda).
• Cancerul – un „tsunami” care apare la nivel psihic si se repercuteaza fulgerator la nivelul structurii creierului si a unui organ specific.
• Dovezi stiintifice despre unitatea psihic-creier-organism. Orice conflict interior major – o boala si o sansa catre depasirea propriilor limitari.
• Refuzul medicinii actuale de a accepta o noua viziune asupra cancerului.
În trecut, medicina privea fiinta umana ca pe un intreg – psihic, minte, corp fizic, toate trei formau un singur tot si erau toate luate in considerare in momentul in care aparea o boala. De-a lungul timpului, aceasta abordare a disparut treptat, lasand locul unei atitudini mecaniciste, carteziene, similare oricarei stiinte. La ora actuala, doar medicinile traditionale, care au trecut testul timpului, mai pastreaza o raportare holistica la fiinta umana. În schimb, medicina actuala se preocupa numai de corpul fizic, la fel cum un mecanic se preocupa sa repare diferitele piese ale unei masini stricate. Motivul pentru care medicina actuala nu accepta si participarea mintii si a psihicului pacientului in generarea si derularea procesului bolii, este faptul ca… nu exista dovezi stiintifice care sa ateste acest lucru.
Dovezi care atesta faptul ca fiinta umana functioneaza ca un intreg (format din trup, minte si psihic, ce sunt intercorelate si se influenteaza reciproc) au fost aduse si, totusi, ele au fost respinse cu vehementa. Medicul care a realizat aceste descoperiri a fost dat afara din clinica universitara in care lucra, retragandu-i-se si dreptul de a mai practica medicina, fiind chiar arestat! Acest lucru s-a petrecut in anii ’90 – in secolul XX –, nu in Evul Mediu. În acest articol va oferim mai multe informatii despre descoperirile doctorului Ryke Geerd Hamer.
Inter-corelarea psihic-creier-organism
Pe scurt, in anul 1978, doctorul Ryke Geerd Hamer a suferit un soc emotional, ca urmare a mortii fiului sau. Trei ani mai tarziu, a fost diagnosticat cu un cancer testicular. Pana atunci, el nu avusese niciodata o boala serioasa, considerandu-se intotdeauna un om sanatos. Din acest motiv, el a realizat o corelatie intre socul emotional pe care il avusese la moartea fiului sau si boala aparuta. Ca medic de medicina interna si sef al departamentului de medicina interna din cadrul unei clinici de oncologie ginecologica, el a verificat aceasta corelatie si a observat ca ea exista la fiecare dintre pacientele cu cancer, internate in clinica respectiva. Ulterior, doctorul Hamer a verificat aceasta corelatie pe un numar de peste 15.000 de pacienti, pe care i-a consultat. Acesta este un prim aspect foarte important: legatura dintre psihic si organism – socul psihic a determinat o boala la nivelul corpului fizic. Aceasta legatura dintre psihic si corpul fizic a fost explicata de catre Barry Sterman, in anii ’60.
Sterman a aratat, prin experimente stiintifice riguroase, ca neuronii se afla acolo unde mintea intalneste corpul. El a aratat ca, prin simpla ghidare a modului in care cineva gandeste, se poate modifica structura tesutului cerebral, ca mod de interconectare a celulelor nervoase si ca densitate de celule. Deci, cu atat mai mult, un soc emotional – privit ca o aglomerare de ganduri, constientizate sau neconstientizate, care au o mare forta – poate deteriora efectiv arhitectura creierului, pe o anumita arie. Aceste modificari se transmit apoi instantaneu prin prelungirile neuronilor care exista in aria respectiva afectata, deteriorand partial fiziologia organismului.
Urmatorul pas realizat de catre doctorul Hamer a fost acela de a demonstra existenta unor zone specifice de proiectie in creier a diferitelor organe ale corpului. Avand acces la un computer-tomograf, Hamer a observat, la cazurile studiate, modificari specifice la nivel cerebral, in sensul ca un anumit organ bolnav determina pe tomografie o imagine modificata fata de normal in aceeasi zona, indiferent de forma de boala care afecta organul respectiv si indiferent de pacient. Astfel, prin studierea tomografiilor in corelatie cu istoricul bolii pacientilor respectivi si cu ajutorul cunostintelor de embriologie si de evolutie a fiintei umane, doctorul Hamer a facut o sui generis harta a creierului, identificand proiectia diferitelor organe la nivelul creierului.
Astfel, prin studierea si documentarea unui numar impresionant de cazuri, doctorul Hamer a certificat aspectul sustinut de medicina antica: psihicul, creierul si organismul fizic constituie o unitate. Iar un soc emotional neprevazut loveste fiinta umana la aceste trei niveluri, generand modificari specifice pe fiecare „etaj”. Cunoscand afectarea aparuta la un anumit nivel, se vor putea identifica si alterarile produse la celelalte doua niveluri.
Urmatoarea povestire ilustreaza modul in care doctorul Hamer a reusit, in timp, sa isi perfectioneze arta descoperirii bolilor, prin care a ajuns sa puna un diagnostic de boala pentru diferite organe, doar privind o tomografie computerizata (tomografiile in medicina clasica nu dau informatii decat despre creier nu si despre alte organe).
Dupa o prezentare pe care doctorul Hamer a sustinut-o la Viena in mai 1991, un medic i-a inmanat o tomografie a unui pacient si l-a rugat sa ii spuna leziunile organice (bolile) pe care le are pacientul respectiv si caror conflicte interioare se datoreaza acestea. În acel moment, de fata erau prezente 20 de persoane, inclusiv radiologi si specialisti in tomografie computerizata. Doctorul Hamer, in cadrul unui interviu, afirma: „Din toate cele trei niveluri, eu aveam in fata doar imaginea creierului. Din tomografie am putut diagnostica un carcinom vezical hemoragic recent, un carcinom de prostata vechi, un diabet, un carcinom pulmonar vechi si o paralizie senzoriala a ariei specifice din corp si bineinteles, conflictele corespunzatoare (care au condus la instalarea acestor boli). Medicul respectiv s-a ridicat si m-a felicitat spunand: „Cinci diagnostice corecte! Este exact ceea ce are pacientul si ati fost capabil chiar sa diferentiati afectiunile recente de cele vechi. Fantastic!”
Nu orice soc poate fi considerat ca fiind generator de cancer
Doctorul Hamer afirma ca doar socurile care ne prind „pe picior gresit” pot determina cancerul. Astfel de socuri sunt generate in special de vestile proaste, la care ne asteptam cel mai putin si fata de care structura ego-ului nostru se opune cu vehementa – aspect care poate sa nu fie constientizat atunci. Acest conflict intre faptul care s-a petrecut si nu mai poate fi intors inapoi si dorinta de a nu se fi petrecut, genereaza un fel de cutremur, care are loc in structura psihica, apoi in structura creierului si a diferitelor organe. Uneori acest conflict, aceasta rezistenta fata de cursul vietii, se petrece la nivel subconstient. Dar chiar si astfel, afectarea in cascada apare. Acest soc poate fi privit ca un tsunami, care loveste o cladire cu trei etaje, cele trei etaje fiind, de sus in jos, aspectul psiho-mental, structura creierului si organele interne. Factorul decisiv in aceste cazuri nu este ceea ce se petrece in exterior, ci modul in care pacientul resimte la nivel psihic experienta exterioara, in momentul in care se produce socul.
Putem observa, deci, cum o anumita traire negativa se repercuteaza de sus in jos, in structura fiintei umane: de la nivel psiho-mental transmitandu-se la nivel cerebral si apoi la nivelul unui anumit organ. Aceasta demonstreaza faptul ca „gandul este o forta reala, cea mai vitala, subtila si irezistibila forta care exista in univers” (Swami Shivananda). Dar, in aceste cazuri, se obiectiveaza „eficienta” gandului, in sensul producerii si propagarii suferintei.
„Vibratiile emotiilor vor starni excitari corespunzatoare in materia mentala pura, astfel incat toate gandurile omului vor fi deranjate si afectate, in stransa legatura cu emotia din acel moment” (Swami Shivananda). Iar aceste vibratii vor determina vibratii corespunzatoare ale substantei cerebrale, determinand destructurarea ei in asemenea cazuri. Acest scurt-circuit, care apare ca o leziune in substanta cerebrala, poate fi observat pe o tomografie si arata, dupa cum afirma doctorul Hamer, ca niste inelele concentrice ale unei tinte sau ca desenul de la suprafata apei, in care a fost aruncata o piatra. Tot el afirma ca radiologii confunda de obicei astfel de rezultate care apar la tomografie, cu defecte ale echipamentului tehnic.
Åžocul emotional nu loveste la intamplare
Åžocul emotional are o frecventa de vibratie specifica, care se repercuteaza la cele trei niveluri mentionate. Exista o similaritate rezonatorie a psihicului la acel moment, cu zona afectata la nivel cerebral si cu organul corespondent. Asa cum afirma doctorul Hamer „la momentul socului, continutul conflictului este cel ce determina localizarea specifica la nivelul creierului si localizarea cancerului sau a bolii echivalente, in organism. Fiecare conflict-soc are un continut specific, care se defineste exact in momentul socului. Rezultatul continutului conflictului este asociativ, adica se petrece inconstient si de aceea va depasi capacitatea de intelegere constienta (la momentul respectiv). Spre exemplu, un laptar care va fi implicat intr-un accident si va pierde intreaga cantitate de lapte pe care o duce, va genera un conflict biologic legat de apa (fluide), un cancer al rinichilor. „Continutul” fiecarui conflict biologic se va asocia cu un cancer bine definit si va fi inregistrat intr-o zona specifica a creierului.”
Semne ale socurilor emotionale generatoare de cancer
Nu orice conflict care se petrece in desfasurarea activitatilor noastre zilnice este generator de cancer. Însa, socurile care se afla la originea bolilor vor determina, de la primul moment, un fel de stres continuu – aproape toate gandurile vor gravita in jurul fenomenului respectiv, iar la nivelul corpului fizic se va observa fenomenul de maini si picioare reci, pierderea poftei de mancare, pierdere in greutate, aparitia insomniilor. Aceste modificari vor disparea atunci cand se va rezolva conflictul psihic.
Semne ale revenirii la normal
Rezolvarea conflictului interior indeparteaza simptomele descrise mai sus, in sensul ca mainile si picioarele se incalzesc, revine pofta de mancare, greutatea se normalizeaza, somnul se imbunatateste. Doctorul Hamer relateaza ca mai poate persista insa o anumita oboseala si nevoia de odihna, tumora se opreste din crestere, iar pe tomografie apar semne specifice de revenire la normal.
Întelepciunea naturii
În contextul descoperirilor facute prin studierea miilor de cazuri de cancer, doctorul Hamer a facut niste observatii extraordinare legate de fenomenul bolii si anume:
„Mama natura nu a creat aceasta faza de stres (soc emotional) fara un scop, din moment ce, din cauza acestui stres, individul va fi capabil sa rezolve un anumit conflict interior, va elimina ceva care se opunea cursului natural al vietii”.
„Fiecare boala trebuie inteleasa ca un program biologic al naturii, care are importanta evolutiva. Adica, fiecare boala are un program specific, ce rezolva un conflict biologic exceptional, neanticipat”.
„Putem observa si intelege faptul ca exista o ordine naturala si ca fiecare proces individual din natura are semnificatie, raportat la tot ceea ce exista”.
Asa cum spunea A. Einstein: „…conceptiile noastre asupra realitatii fizice nu pot fi niciodata definitive. Trebuie sa fim permanent pregatiti sa schimbam aceste conceptii”.
Povestea lui Ryke Geerd Hamer
Ryke Geerd Hame s-a nascut in 1935 in Frisia – Germania si a studiat medicina si teologia la Universitatea din Tübingen. La varsta de 26 de ani, a primit licenta de a practica medicina. În 1972 doctorul Hamer si-a incheiat specializarea in medicina interna si a inceput sa lucreze ca internist la clinica Universitatii din Tübingen, ocupandu-se de pacientii bolnavi de cancer. Împreuna cu sotia sa – Sigrid Hamer – care era si ea medic, a inventat o serie de aparate medicale. Cu banii castigati in urma patentarii inventiilor sale, s-a mutat impreuna cu familia in Italia, unde, pe langa munca sa de la clinica, trata gratis bolnavii din suburbiile Romei.
În 18 august 1978, fiul sau Dirk este accidentat grav si in 7 decembrie moare in bratele tatalui sau. La scurt timp doctorul Hamer este diagnosticat cu cancer testicular. Astfel acesta ajunge sa faca importantele descoperiri medicale, care vor revolutiona medicina. În octombrie 1981 doctorul Hamer isi prezinta descoperirile Universitatii din Tübingen ca teza de post-doctorat. Însa, Universitatea ii respinge munca si refuza sa ii evalueze teza, situatia sa devenind astfel un caz fara precedent in istoria Universitatii. La scurt timp, doctorul Hamer a primit un ultimatum din partea clinicii Universitatii: ori renunta la teoriile sale, ori contractul de munca nu ii va mai fi reinnoit. Acesta a ales sa re retraga, continuandu-si cercetarile. Mai multe incercari de a-si deschide o clinica privata au esuat. Scrisorile catre autoritati ale pacientilor doctorului Hamer au ramas fara raspuns.
În 1985, dupa 29 de ani de casnicie si dupa ce a crescut patru copii, Sigrid Hamer a murit. Hartuirile doctorul Hamer au culminat in 1986, cand o instanta i-a interzis sa mai practice medicina. În ciuda faptului ca descoperirile sale stiintifice nu a fost niciodata contrazise, doctorul Hamer a pierdut la 51 de ani dreptul de a practica medicina, pentru ca a refuzat sa renunte la cercetarile sale despre originea cancerului si a refuzat sa se conformeze principiilor medicinii clasice. Fara licenta medicala, doctorul Hamer s-a bazat pe un alt medic pentru a obtine tomografii si date despre pacientii sai. În 1987 acesta analizase deja peste 10.000 de cazuri si astfel avea baza practica pentru a-si sustine descoperirile. Între timp, presa si sistemul medical nu s-au dat in laturi de la nimic pentru a-l ataca si a-i minimaliza descoperirile. Tabloidele si „expertii” medicali l-au catalogat pe Hamer drept sarlatan, vindecator auto-proclamat, lider de cult, si chiar un criminal nebun care ar fi refuzat bolnavilor sai tratamentul conventional „salvator”.
În 1997, dr. Hamer a fost arestat si condamnat la 19 luni de inchisoare, pentru ca a tratat trei persoane fara a avea licenta de medic. Cand doctorul Hamer a fost arestat, politia a cercetat dosarele pacientilor sai. Unul dintre procurorii care conducea ancheta impotriva sa a recunoscut in timpul procesului ca, dupa cinci ani, din cei 6.500 de pacienti cu cancer in ultima faza ai dr. Hamer, 6.000 sunt inca in viata. În mod ironic, oponentul sau a oferit statisticile care dovedesc succesul extraordinar al Noi Medicini Germane. Pentru a va face o idee, in cazul tratamentelor oferite de medicina conventionala pentru bolnavii cu cancer in ultima faza, rata de supravietuire este sub 5%.
Pana in ziua de azi, Universitatea din Tübingen refuza, in ciuda a doua ordine judecatoresti (din 1986 si 1994) sa testeze munca dr. Hamer. În mod similar, medicina oficiala refuza sa aprobe aplicarea descoperirilor facute de dr. Hamer, in ciuda numeroaselor verificari realizate de catre medici si asociatii profesionale.
În 9 septembrie 2004, dr. Hamer a fost arestat de la domiciliul sau din Spania, in urma unei sentinte date de o instanta din Franta, in lipsa acestuia. Acuzatia era „propaganda realizata impotriva stiintei medicale si instigare in favoarea Noii Medicini, cu scopul practicarii sale”. A fost gasit vinovat de „frauda si practicarea ilegala a medicinei” si condamnat la 3 ani de inchisoare. Dupa un an si jumatate petrecut in detentie intr-o inchisoare franceza, acesta a fost eliberat in februarie 2006. În martie 2007, dr. Hamer a fost obligat sa paraseasca Spania. Acesta traieste acum in Norvegia.
Sursa: Yogaesoteric