Alimentele prelucrate industrial cu aditivi alimentari sunt cancerigene!
Conform unui studiu al Comitetului pentru Cancer din Suedia (SOU), pe primul loc intre factorii care cauzeaza cancerul, cu un procent de 30%, se afla hrana procesata industrial. Tutunul se situeaza pe locul doi cu numai 17%.
Ar trebui oare ca de acum inainte sa se mentioneze pe toate cutiile de conserve ,,A manca inseamna moarte”, ,,A manca inseamna cancer”, asa cum scrie pe pachetele de tigari?
Acelasi studiu afirma ca tutunul este cancerigen in primul rand datorita tratamentelor chimice, unele mai aberante decat altele. Åži cu toate acestea tutunul, (care are si efecte subtile extrem de nocive) este mult mai putin cancerigen, afirma cercetatorii suedezi, decat hrana pe care o ingurgitam. Daca sa fumezi inseamna moarte sigura, sa mananci inseamna moarte si mai sigura.
Oricat de uimitor ar putea sa para, daca analizam tratamentul chimic aplicat alimentelor, incepem sa intelegem de ce tutunul a trecut pe locul doi in lista factorilor care duc la aparitia cancerului. Vom da doar trei exemple in acest sens.
Laptele industrial
Produs rezultat in urma creserii animalelor intr-un mediu de tip industrial, unde vacile primesc o alimentatie bogata in produse chimice: antibiotice precum flavofosfolipolul (E712) sau monensinsodiumul ( E714), antioxidanti ca ascorbatul de sodiu (E 301), alfatocoferolul de sinteza (E307), buthilhidroxitoluenul (E321) sau ethoxiquina (E324), emulsifianti ca algitatul de propyleneglycol (E405) sau polietilen glicolul ( E496), conservanti ca acidul tartric (E334), acidul propionic (E 280) si derivatii ai sai ( E281 si E284), compusi azotati chimici precum ureea (E801) sau diuredoisobutanul (E803), agenti de legatura ca stearatul de sodiu, coloranti ca E131 sau E142 si, in cele din urma, stimulatori pentru pofta de mancare, cum este glutamatul de sodiu pentru ca vacile sa poata sa manance toate acestea. Adaugati la toate acestea vaccinarea intempestiva a vacilor si stresul biologic al animalului crescut in acest mod…
Uleiurile industriale
Sunt extrase cu ajutorul solventilor ca acetona, apoi rafinate prin actiunea acidului sulfuric, spalate la cald, neutralizate prin baie de soda, decolorate cu bioxid de potasiu si parfumate la 160 grade C cu clorura de zinc. În final sunt inca o data colorate cu curcumina.
Ciresele industriale
De-a lungul anului, ciresilor li se aplica intre zece si paisprezece tratamente cu pesticide. În conservare, ciresele sunt decolorate cu anhidrid sulfuros si, pentru a avea o culoare uniforma, se foloseste acid carminic sau erythrocin. Sunt cufundate apoi intr-o solutie ce contine sulfat de aluminiu; la scoatere li se adauga conservant, sorbatul de potasiu (E202) si in final se adauga zaharul din sfecla rosie care, ca si granele, si-a primit doza de ingrasaminte si pesticide. Zaharul a fost extras in prezenta varului si a anhidridului sulfuros, apoi decolorat cu sulfat de sodiu, rafinat cu norit si alcool isopropylic. În final este azurat cu albastru antrachinonic. La toate acestea trebuie sa mai adaugam iradierea la care sunt supuse numeroase alimente: piciorusele de broasca la raze gama, aripile de pui la cobalt 60, capsunile si caisele la cesium 137 ( cobaltul 60 si cesium 137 sunt amandoua elemente radioactive).
Farfuriile noastre sunt asadar pline de produsi chimici, alimentele sunt adesea iradiate, totul se scalda in campuri electromagnetice nocive nascute din modernismul menajer. Pentru a perfectiona normele sanitare, a raspunde regulilor de marketing, a calibra, a conserva alimentele si pentru propriul nostru ,,confort”, pur si simplu am facut ca apa, aerul, solul si tot ceea ce consumam sa devina insalubre. Traiasca progresul!